GURLUÍT s. n. Faptul de a gurlui; sunete caracteristice scoase de unele păsări, mai ales de porumbei și de turturele. – V. gurlui. Vezi definitia »

NELĂMURÍT, -Ă, nelămuriți, -te, adj. Care nu este lămurit, care nu se poate distinge (precis); cu contururi incerte; nedeslușit, confuz, vag. ♦ Greu de precizat (în cuvinte), de explicat, de definit, de lămurit; neînțeles. – Ne- + lămurit. Vezi definitia »

ASFINȚÍT s. n. 1. Faptul de a asfinți; timpul când apune soarele. ♦ Fig. Declin, sfârșit. 2. Loc unde asfințește soarele; apus, vest. Vezi definitia »

ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată de marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. Vezi definitia »

HÂRÂÍT¹, hârâituri, s. n. Zgomot produs de frecarea unui obiect de altul, de un mecanism stricat, de organele respiratorii bolnave etc. – V. hârâi. Vezi definitia »