TERAPÍE s.f. (Med.) Metodă folosită pentru vindecarea unei boli; terapeutică. ♦ Îngrijire medicală; tratament. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „tratament”, „îngrijire medicală”, „medicație”. [< fr. thérapie, cf. gr. therapeia]. Vezi definitia »

NORMOXÍE s. f. cantitatea normală de oxigen distribuit de sânge țesuturilor. (< fr. normoxie) Vezi definitia »

PARAFONÍE s.f. Tulburare a vocii, caracterizată printr-o pronunțare deformată a sunetelor. [Gen. -iei. / < fr. paraphonie]. Vezi definitia »

ETNOMETODOLOGÍE s. f. metodologie a cercetării etnologice. (< etno- + metodologie) Vezi definitia »

RECONSTRÚCȚIE s. f. reconstruire, reclădire, refacere; reconstituire (2). (< fr. reconstruction) Vezi definitia »