EȘÉC s.n. Nereușită, insucces, înfrângere. [< fr. échec]. Vezi definitia »

NEC s.n. v. neck. Vezi definitia »

cajbec, cajbeci s. m. (intl.) individ naiv / credul / ușor de înșelat. Vezi definitia »

CHIOCÉC, chiocecuri. s. n. (Înv.) Numele unui dans turcesc. – Din tc. köcek. Vezi definitia »

INTRINSÉC, -Ă adj. 1. care constituie partea lăuntrică, esența unui lucru; imanent. ♦ valoare ~ă = valoarea pe care o are un lucru în chip absolut, prin el însuși. 2. (anat.; despre mușchi) în interiorul unui organ. 3. (despre semiconductoare) care nu conține impurități. (< fr. intrinsèque, lat. intrinsecus) Vezi definitia »