ICONOLÁTRU, -Ă, iconolatri, -e, s. m. și f. (Livr.) Persoană care se închină la icoane. – Din fr. iconolâtre. Vezi definitia »

TOLOMÉTRU s. n. turbidimetru. (< fr. tholomètre) Vezi definitia »

DIÓPTRU s.n. 1. Suprafață care separă două medii transparente cu indici de refracție diferiți. 2. Dispozitiv sau instrument care determină linia de vizare către un punct anumit. [< fr. dioptre, cf. gr. dioptron – oglindă]. Vezi definitia »

LUXMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea iluminării. (< fr. luxmètre) Vezi definitia »

BARIMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea intensității zgomotelor. (< fr. barymètre) Vezi definitia »