pioncănít², pioncănítă, adj. (reg.) 1. slab, topit (de boală sau de bătrânețe); care este fără putere, fără vlagă; pioncănit. 2. care merge, care se deplasează greu. 3. care are vedere slabă. 4. mocoșit, mocăit. Vezi definitia »

UVAROVÍT s.n. Granat cromifer de culoare verde ca smaraldul, piatră semiprețioasă. (din fr. uvarovit) [def., etim. MDN] Vezi definitia »

OPĂCÍT, -Ă, opăciți, -te, adj. (Reg.) 1. Zăpăcit, speriat, uluit. 2. Pocit, monstruos. – V. opăci. Vezi definitia »

BOLDÍT, -Ă, boldiți, -te, adj. (Reg.; despre ochi sau privire) Căscat, holbat, zgâit. – V. boldi. Vezi definitia »

WILLEMÍT s. n. silicat natural de zinc, alb, verde sau cafeniu. (< fr. willénite) Vezi definitia »