POLIZÁ, polizez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unui obiect cu ajutorul polizorului. ◊ Mașină de polizat = polizor. ♦ A lamina la rece foile de tablă subțire. – Din polizor. Cf. fr. polir. Vezi definitia »

AUTOCULPABILIZÁ vb. refl. a se socoti singur vinovat (de ceva) Vezi definitia »

DEMASCULINIZÁ vb. I. refl. A-și pierde caracterele, aptitudinile, obiceiurile de bărbat. [< fr. démasculiniser]. Vezi definitia »

OVALIZÁ, pers. 3 ovalizează, vb. I. Refl. (Tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzură astfel încât secțiunea circulară să devină ovală; a lua formă ovală. – Din fr. ovaliser. Vezi definitia »

RITUALIZÁ vb. tr. a conferi un caracter solemn, ceremonios, de ritual. (< fr. ritualiser) Vezi definitia »