Definita cuvantului năzbâtie
NĂZBẤTIE, năzbâtii, s. f. Faptă, vorbă, idee etc. glumeață, lipsită de seriozitate; poznă, ștrengărie, glumă, ghidușie; farsă. [Var.: năzbútie s. f.] – Cf. sl. sŭ b y tije „întâmplare”, ucr. nezbutnyĩ, rus. nesbâtnâi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu năzbâtie
RADIUMTERAPÍE s.f. Metodă de tratament (al tumorilor maligne) cu radiu; curieterapie. [Gen. -iei. / < fr. radiumthérapie]. Vezi definitia »
PERTURBÁȚIE, perturbații, s. f. 1. Tulburare produsă în viața unui individ sau a unei colectivități. 2. Modificare, neregularitate, deranjament în funcționarea unui sistem, a unei mașini, în evoluția unui fenomen etc.; perturbare. ◊ Perturbații atmosferice = ansamblu de fenomene electromagnetice din atmosferă care precedă stricarea vremii. [Var.: (înv.) perturbațiúne s. f.] – Din fr. perturbation, lat. perturbatio, -onis. Vezi definitia »
ARHIVOTEHNÍE s. f. ramură a arhivisticii cu probleme științifice, juridice și practice ale selecționării, organizării și valorificării documentelor. (< arhivă + -tehnie) Vezi definitia »
KENOGLOSÍE s.f. (Med.) Stare patologică caracterizată prin redarea de cuvinte fără nici un proces de gândire. [g.-d. art. kenoglosíei] (din keno- = gol + -glosie = vorbire; cf. fr. kénoglossie) Vezi definitia »
STAHÍE s. f. v. stafie. Vezi definitia »