cretinism s.n. Boala, de obicei dobandita in primii ani de copilarie, cauzata de o dezvoltare insuficienta a creerului , asociata cu o insuficienta a glandei tiroide , care se manifesta prin tulburari in crestere , prin inapoiere mintala etc – Tampenie , idiotenie , prostie – din fr. cretinisme. Vezi definitia »

PERCEPȚIONÍSM s.n. Teorie filozofică care admite cunoașterea structurii lucrurilor prin percepție; percepționalism. [Pron. -ți-o-. / < fr. perceptionnisme, it. percezionismo]. Vezi definitia »

TRANSFORMAȚIONALÍSM s.n. (Lingv.) Curent care preconizează și susține dezvoltarea concepției gramaticii transformaționale. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. transformationnalisme]. Vezi definitia »

TAUTOCRONÍSM s. n. 1. egalitate de durată. 2. proprietate a unei curbe tautocrone. (< fr. tautochronisme) Vezi definitia »

ANTICONFORMÍSM s. n. Respingere a conformismului; nonconformism. – Anti- + conformism. Vezi definitia »