FIINȚÁRE, ființări, s. f. Existență, viață, ființă (2). [Pr.: fi-in-] – V. ființa. Vezi definitia »

EVACUÁRE, evacuări, s. f. Acțiunea de a evacua și rezultatul ei. ♦ Fază din ciclul motoarelor cu ardere internă sau al turbinelor cu gaze, în care gazele de ardere sunt evacuate din mașină după ce au efectuat lucrul mecanic. [Pr.: -cu-a-] – V. evacua. Vezi definitia »

cuptușáre s.f. (reg.) căptușire. Vezi definitia »

PRECIPITÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) precipita. 2. (biol.) tip de reacție antigen-anticorp. (< precipita) Vezi definitia »

IONIZÁRE, ionizări, s. f. 1. Proces fizic al cărui rezultat este formarea de ioni. 2. Tratament medical care constă în introducerea în organism a ionilor; ionoterapie, (rar) ionizație. [Pr.: i-o-] – V. ioniza. Vezi definitia »