subțietúră, subțietúri, s.f. (înv.) 1. scădere a grosimii; contracțiune, stricțiune, subțiere. 2. scădere a concentrației sau a consistenței unor corpuri lichide sau vâscoase; diluare. 3. scădere a densității unor corpuri în stare gazoasă; rarefiere. Vezi definitia »

córlă¹, córle, s.f. (reg.) adăpost primitiv pentru vite; poiată de nuiele; șură de scânduri; țarc, colibă, adăpost, târlă. Vezi definitia »

METAMATEMÁTICĂ s.f. Știință având ca obiect un sistem formalizat de matematici; teoria demonstrațiilor matematice. [Gen. -cii. / < fr. métamathématique]. Vezi definitia »

BLÚZĂ s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte, lung până la brâu, de obicei cu mâneci, pe care îl poartă mai ales femeile. 2. Haină de pânză pe care o poartă militarii vara în locul vestonului. ♦ Haină de protecție purtată de muncitori în timpul lucrului. [< fr. blouse]. Vezi definitia »

strigătură, strigături s. f. (intl.) sentință judecătorească. Vezi definitia »