PALÁNCĂ, palănci, s. f. 1. (Înv.) Palisadă (1). ◊ Expr. A face (sau a da ceva) palancă (la pământ) = a culca la pământ, a doborî. 2. (Reg.) Nume dat unor construcții rudimentare, folosite ca gard, ca adăpost pentru animale etc. – Din tc., pol. palanka, magh. palánk. Vezi definitia »

puiáncă, puiénce, s.f. (reg.) pui de sex feminin, puică. Vezi definitia »

CLOÁȚĂ, cloáțe, s. f. 1. Cloșcă (1). 2. (Art.) Cloșca-cu-pui, Găinușa, Pleiadele. 3. (Arg.) Târfă. 4. (Arg.) Amantă. (prob. creație spontană având la bază, pe de o parte, onomatop. cloc, cf. clocă și, pe de alta, clonț și clonță; Dicț. Acad. Rom. propune punerea în relație cu sb. klocati = a striga) Vezi definitia »

BATÍSTĂ s. f. bucată mică de pânză pentru șters nasul, fața etc. (< fr. batiste) Vezi definitia »

GÂȚIȘOÁRĂ, gâțișoare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui gâță. Vezi definitia »