GLOSEMÁTICĂ s.f. Teorie lingvistică structurală, elaborată de lingvistul danez L. Hjelmslev, după care limba este privită ca obiect în sine, ca un sistem de relații interne. [Gen. -cii. / < fr. glossématique]. Vezi definitia »

FITOCENÓZĂ s. f. biocenoză vegetală. (< fr. phytocénose) Vezi definitia »

EMBLÉMĂ s. f. 1. (ant.) compoziție decorativă cu sens simbolic, centrată pe un semn geometric sau zoomorf și având implicații mitologice. ◊ mozaic încastrat în pereții sălilor romane. 2. obiect, semn grafic, imagine care simbolizează o anumită idee. ◊ figură alegorică; simbol. (< fr. emblème, lat., gr. emblema) Vezi definitia »

HEMATOSALPINGÍTĂ s.f. (Med.) Hematom al trompei uterine; hematosalpinx. [< fr. hématosalpingite]. Vezi definitia »

OVARÍTĂ, ovarite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a ovarelor (1), însoțită, de obicei, de inflamarea trompelor uterine. – Din fr. ovarite. Vezi definitia »