BIOSTRATIGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază răspândirea organismelor de-a lungul epocilor geologice și depozitele sedimentare cu ajutorul fosilelor. [< germ. Biostratigraphie]. Vezi definitia »

AUTOACUZÁȚIE s. f. autoacuzare. ◊ formă de delir în care bolnavul se învinuiește de fapte imaginare. (< fr. auto-accusation) Vezi definitia »

TEHNOFOBÍE s. f. Fobie față de tehnică. – Tehno[logie] + fobie. Vezi definitia »

SCÓRIE, scorii, s. f. 1. Zgură. 2. Strat de oxid negru format la suprafața unei piese de oțel încălzite la temperaturi înalte. 3. (În sintagma) Scorie vulcanică = material provenit din lava vulcanilor incomplet degazificată în contact cu apa. – Din fr. scorie, lat. scoria. Vezi definitia »

HIPOXEMÍE, hipoxemii, s. f. (Med.) Scădere a presiunii și a cantității de oxigen din sângele arterial. – Din fr. hypoxémie. Vezi definitia »