ALIÁJ, aliaje, s. n. Produs cu caracter metalic obținut prin topirea laolaltă a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi. [Pr.: -li-aj] – Fr. alliage. Vezi definitia »

BRICHETÁJ s. n. brichetare. (< fr. brequetage) Vezi definitia »

GARÁJ s.n. 1. Loc de adăpostire pentru autovehicule. 2. Linie de garaj = linie de legătură între un depozit de încărcare și de descărcare a vagoanelor și liniile pe care circulă trenurile. [< fr. garage]. Vezi definitia »

BURÁJ s.n. Burare. [< fr. bourrage]. Vezi definitia »

MINUTÁJ s. n. orar precis al desfășurării unei operații, unei ceremonii etc. ◊ cronometraj. (< fr. minutage) Vezi definitia »