COMUTÁȚIE, comutații, s. f. 1. Totalitatea operațiilor, manuale sau automate, de conectare și de deconectare a liniilor în vederea realizării unei legături telefonice. 2. Proces de schimbare rapidă a sensului sau a valorii curentului dintr-o secțiune a înfășurării indusului unei mașini electrice cu colector când lamelele la care este legată trec pe sub perii. – Din fr. commutation. Vezi definitia »

jenílie s.f. (înv.) țesătură de mătase catifelată pentru pansamente. Vezi definitia »

TOXOFOBÍE s.f. Toxicofobie. [Gen. -iei. / < fr. toxophobie]. Vezi definitia »

rosolíe (-íi), s. f. – (Trans.) Rachiu roșu, îndulcit. – Var. rozolie. Fr. rossolis, probabil prin filieră germ. Vezi definitia »

CELIOENTEROSTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a intestinului prin incizia peretelui abdominal. (< fr. coelio-entérostomie) Vezi definitia »