TRIPTÍC, triptice, s. n. Tablou compus din trei părți separate (prinse în balamale în așa fel încât părțile laterale să se închidă peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre și chipuri de sfinți, de zei etc. sau sunt scrise, sub formă de pomelnic, nume de ctitori, de domni etc. ♦ P. gener. Ansamblu alcătuit din trei părți distincte. – Din fr. triptyque. Vezi definitia »

ZIARÍSTIC, -Ă, ziaristici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. De ziarist (1); privitor la ziaristică; gazetăresc, jurnalistic. 2. S. f. Profesiunea de ziarist (1); domeniu în care ziaristul își desfășoară activitatea; gazetărie, jurnalistică. [Pr.: zi-a-] – Ziarist + suf. -ic. Vezi definitia »

OMORGÁNIC, -Ă, omorganici, -ce, adj. (Despre consoane) Emis de aceleași organe și având același mod de articulare. – Din fr. homorganique. Vezi definitia »

ANTINICOTÍNIC, -Ă adj., s. n. (substanță) care combate, atenuează efectele nicotinei. (< fr. antinicotinique) Vezi definitia »

ușérnic, ușérnică, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (adj., s.m. și f.) (persoană) care umblă cerșind sau milogindu-se din casă-n casă. 2. (s.f.) femeie desfrânată. Vezi definitia »