nímeni pron. – Niciunul. – Var. nimene(a), nime, nimenilea, (Banat, Olt.) nima. Megl. nimen, nimea, nimini. Lat. nĕmo, nēmĭnem (Pușcariu 1130; Candrea-Dens., 1231; REW 5886), cf. it. nimo, sard. nimus, cors. nimo. Var. nime provine din nominativ (cf. om, oameni), sau reprezintă o formă disimulată. Gen. nimănui, nimărui, nimunui, nimălui. Vezi definitia »

ÎNSTĂPÂNÍ, înstăpânesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se face stăpân pe ceva. – În + stăpân. Vezi definitia »

prușní, prușnésc, vb. IV (reg.) a izbucni în râs, a pufni în râs. Vezi definitia »

CONI²(O)- elem. „praf”. (< fr. coni/o/-, cf. gr. konis) Vezi definitia »

GUARÁNI I. adj., s. m. f. (locuitor) care aparține unei populații indiene din Paraguay. ◊ (s. f.) limbă indiană a acestei populații. II. s. m. unitatea monetară în Paraguay. (< sp., fr. guarani) Vezi definitia »