Definita cuvantului statut
STATÚT s. n. 1. document, lege de bază cuprinzând dispoziții cu caracter oficial prin care se hotărăște constituirea unei organizații și se stabilesc scopul, structura și modul de funcționare ale acesteia. 2. denumire dată unor constituții. 3. ~ politic = totalitatea drepturilor și îndatoririlor prevăzute și garantate de constituție, în virtutea cărora cetățenii participă la viața politică. 4. ~ social = status (1). 5. starea, situația, calitatea de a fi (a cuiva sau a ceva). (< fr. statut, lat. statutum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu statut
artút (-tă), adj. – Șiret, viclean. Cuvînt rar, menționat o singură dată de Pușcariu, ZRPh., XVII, 110, pe baza unui glosar trans.; pare a fi un hapax mai puțin vechi decît crede Pușcariu, poate o deformare locală a unui cuvînt săs., de ex. hart. Totuși, Pușcariu și DAR se gîndesc la un lat. *artutus, de la artus „membru” (ca nasutus de la nasus), și îl explică printr-un sens intermediar de „flexibil, agil”. REW 679 îl relaționează cu ars „artă”, și 751 cu astutus. Nici una dintre aceste ipoteze nu pare posibilă. Vezi definitia »
TERAPEÚT, terapeuți, s. m. Medic specialist în terapeutică. [Pr.: -pe-ut] – Din fr. thérapeute. Vezi definitia »
a face lapte bătut expr. (în limbajul recuperatorilor) a distruge locuința sau localul cuiva. Vezi definitia »
REBĂTÚT, -Ă, rebătuți, -te, adj. (Despre texte) Care a fost bătut la mașină din nou (pentru corecturi, adăugiri etc.). – V. rebate. Vezi definitia »
AUT2(O)- elem. „însuși, singur”; „automobil, mașină”. (< fr. aut/o/-, cf. gr. autos) Vezi definitia »