TRAFÍC s. n. 1. transport de mărfuri sau de persoane pe o anumită cale de comunicație și la un interval de timp dat. ◊ comerț ilicit. ♦ ~ de influență = negociere a trecerii de care se bucură cineva pe lângă o persoană influentă. 2. totalitatea legăturilor de telecomunicație stabilite într-un anumit interval de timp, cu anumite mijloace tehnice și în condiții date. (< fr. trafic) Vezi definitia »

PSOFOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la psofometrie. [< fr. psophométrique]. Vezi definitia »

FLOGÍSTIC, -Ă adj. (Liv.) De ardere; provenind din ardere. // s.n. 1. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. 2. Agent capabil să producă o inflamație. [< fr. phlogistique, cf. gr. phlogistos – inflamabil]. Vezi definitia »

BRÓMIC adj.m. (În sintagma) Acid² bromic = lichid incolor, acid oxigenat al bromului, cu proprietăți oxidante. – Din fr. bromique. Vezi definitia »

ELECTROTÍPIC, -Ă, electrotipici, -ce, adj. Referitor la electrotipie; executat prin electrotipie. – Din fr. électrotypique. Vezi definitia »