șuroiálă s.f. (reg.) zgomotul produs de ploaie pe acoperișul casei; șuruit. Vezi definitia »

LOGONEVRÓZĂ s. f. tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunțarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. (< fr. logonévrose) Vezi definitia »

GEMÚLĂ s.f. 1. (Biol.) Parte componentă a embrionului la plante, alcătuită dintr-un buchet de frunzișoare învelite într-o teacă protectoare; muguraș. ♦ Formație rotundă prin care spongierii se înmulțesc asexuat. 2. (Genet.) Particulă celulară ipotetică, în care, după Darwin, se concentrează proprietățile viitorului organism. [< fr. gemmule, cf. lat. gemmula]. Vezi definitia »

ADENÍNĂ, adeníne, s. f. Purină (C₅H₅N₅) care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. Cf. citozină, guanină, timină și uracil. (terminolog. științif., pref. aden- (= glandă, datorită prezenței adeninei în țesutul glandular) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl. adenine, fr. adénine) [MW, TLF] Vezi definitia »

ANTIPIRÍNĂ s. f. medicament amărui, antipiretic și analgezic; fenazonă, analgezină. (< fr. antipyrine, germ. Antipyrin) Vezi definitia »