STRICTÚRĂ s.f. Strâmtare, îngustare a unui canal sau a unui orificiu al organismului în urma unei boli. [Cf. germ. Striktur, lat. strictura]. Vezi definitia »

TORSIOGRÁMĂ s.f. Înregistrare grafică a deformației la torsiune cu ajutorul torsiografului. [Pron. -si-o-. / < fr. torsiogramme]. Vezi definitia »

ALBASPÍNĂ s. f. arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, flori albe în buchețele și cu fructe comestibile; păducel. (< lat. alba spina, it. albaspina) Vezi definitia »

BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Fr. basilique (lat. lit. basilica). Vezi definitia »

PIGULEÁLĂ, piguleli, s. f. (Pop.) Faptul de a piguli; p. ext. lucru care se face cu migală, pe încetul. – Piguli + suf. -eală. Vezi definitia »