INTERSTÍȚIU, interstiții, s. n. Spațiu (gol) situat între părțile unui corp sau ale unui sistem de corpuri aflate unul lângă altul pe o anumită porțiune din suprafața lor, fără a se atinge; luft. – Din fr. interstice, lat. interstitium. Vezi definitia »

COLUMBÁRIU s.n. v. columbar. Vezi definitia »

zmeuríu² (zme-u-) s. n., art. zmeuríul Vezi definitia »

COLOFÓNIU² s.n. Produs obținut prin prelucrarea reziduului de la distilarea terebentinei; sacâz. [Pron. -niu. / < germ. Kolophonium]. Vezi definitia »

BIDIDIU, bididii s.m. (Arg) (deț.) Infractor aflat la prima condamnare. Vezi definitia »