GLÉZNĂ, glezne, s. f. 1. Parte a membrului inferior care cuprinde porțiunea articulației tibiei cu tarsul. ♦ Proeminență osoasă formată în această regiune. ♦ Parte mai subțire a gambei, situată deasupra articulației tibiei cu tarsul. 2. Parte a piciorului unor animale cuprinsă între fluier și chișiță. – Din sl. glezinŭ, glezna. Vezi definitia »

CAULOGENÉZĂ s.f. Formarea tulpinii. [Pron. ca-u-. / < fr. caulogenèse]. Vezi definitia »

PARCÉLĂ, parcele, s. f. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări; lot. – Din fr. parcelle. Vezi definitia »

ciúrlă s.f. (reg.) păr zbârlit, nepieptenat; hălăciugă. Vezi definitia »

CISTICÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a canalului cistic. [< fr. cysticite]. Vezi definitia »