Definita cuvantului stiren
STIRÉN s. m. hidrocarbură benzenică, folosită ca materie primă la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. (< fr. styrène)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu stiren
SAFÉN, -Ă adj., s. f. (venă) care coboară pe partea mediană a coapsei, colectând sângele venelor superficiale ale piciorului. (< fr. saphène) Vezi definitia »
AVANTRÉN, avantrenuri, s. n. Partea anterioară a unei mașini agricole pe roți, care asigură stabilitatea mașinii și uniformitatea lucrului. – Fr. avant-train. Vezi definitia »
Sanogen înseamnă „ceea ce promovează sănătatea”.
Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
sanogenétic adj. m., pl. sanogenétici; f. sg. sanogenétică, pl. sanogenétice
Dicționar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internațional, 2002
sanogenéză s. f., g.-d. art. sanogenézei
Dicționar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internațional, 2002
SANOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la sanogeneză, care aparține sanogenezei. [Cf. fr. sanogénétique].
Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
SANOGENÉZĂ s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu asigurarea stării de sănătate a populației, studiind mediul social ca factor patologic, influența locuinței și a condițiilor de muncă, fenomenele de urbanizare, de poluare etc. [Cf. fr. sangenèse < lat. sanus – sănătos, gr. genesis – naștere].
Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
SANOGENÉTIC, -Ă adj. referitor la sanogeneză. (< fr. sanogénétique)
Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
SANOGENÉZĂ s. f. ramură a medicinei care se ocupă cu asigurarea stării de sănătate a populației, studiind mediul social ca factor patologic, influența locuinței și a condițiilor de muncă. (< fr. sanogenèse)
Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000 Vezi definitia »
UROGÉN, -Ă adj. care produce urina. (< fr. urogène) Vezi definitia »
-CÉN1 elem. v. ceno2-. Vezi definitia »