ANÉXĂ, anexe, s. f. 1. Ceea ce este alăturat sau alipit, ca element secundar sau dependent, pe lângă altceva mai important; material suplimentar care dezvoltă sau lămurește un text. 2. (Anat.) Țesut, formație sau organ legat structural de alte organe în cadrul unei funcții comune. ◊ Anexe embrionare = formații temporare ale embrionului, la reptile, păsări și mamifere, având rol de protecție și de asigurare a nutriției, respirației și excreției. – Din fr. annexe. Vezi definitia »

MAGNETOTÉCĂ s. f. colecție de benzi magnetice; (p. ext.) mobila în care se păstrează; încăpere specială pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. (< fr. magnétothèque) Vezi definitia »

BIBLIOTÉHNICĂ s. f. Tehnica producerii materiale a unei cărți. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie. Vezi definitia »

ASISTÉNȚĂ s.f. 1. Prezența (într-un anumit loc). ♦ Public, oameni care iau parte la ceva. 2. Sprijin, ajutor. ◊ Asistență juridică = ajutor competent, de specialitate dat unei persoane pentru a-și susține drepturile în fața justiției; asistență socială = sprijinire materială a unei persoane inapte de muncă, făcută de stat sau de o altă organizație socială. [Cf. fr. assistance, germ. Assistenz]. Vezi definitia »

PREROGATÍVĂ, prerogative, s. f. Împuternicire, privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui demnitar. – Din fr. prérogative, lat. praerogativa. Vezi definitia »