HEMIOPÍE, hemiopii, s. f. (Med.) Afecțiune a vederii datorită căreia bolnavul percepe numai o parte a obiectelor pe care le privește. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. hémiopie. Vezi definitia »

DERIVÁȚIE, derivații, s. f. 1. Ramificație secundară, temporară sau permanentă, a unui curs de apă, a unei canalizări, a unui circuit electric, a unei conducte de fluid sau a unei căi de comunicație. 2. Abatere a unui proiectil din planul de tragere, cauzată de rotația în jurul axei sale. 3. Derivare (1). 4. Operație în cadrul analizei matematice, folosită pentru a găsi derivata unei funcții. [Var.: (înv.) derivațiúne s. f.] – Din fr. dérivation, lat. derivatio, -onis. Vezi definitia »

MIXÍE s. f. (biol.) contopire a două nuclee similare. (< fr. mixie) Vezi definitia »

XIFÍE s.f. Pește răpitor, feroce, din mările tropicale și temperate; pește-cu-spadă. (din fr. xiphias) Vezi definitia »

BRONHOGRAFÍE, bronhografii, s. f. Radiografie a bronhiilor cu ajutorul unei substanțe de contrast. – Din fr. bronchographie. Vezi definitia »