Definita cuvantului structură
STRUCTÚRĂ s. f. I. 1. ansamblu de elemente de construcție solidarizate între ele, care preia toate sarcinile la care este supus acesta și le transmite la fundație. 2. mod de alcătuire internă a unui corp, a unui sistem. ◊ dispoziție relativă a atomilor în molecula unei substanțe. ◊ mod de grupare a moleculelor într-o substanță minerală. 3. mod de așezare a părților corpului animal sau vegetal ori ale țesuturilor. ◊ (psih.) conformație, factură, formație. 4. fel de alcătuire a unei compoziții, a unei opere literare. ♦ ~ gramaticală = mod specific fiecărei limbi de a organiza cuvintele în propoziții și fraze. II. mod de organizare a societății din punct de vedere economic, social, politic și cultural; orânduire. ◊ mod de organizare a oricărei ramuri de producție. (< fr. structure, lat. structura)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu structură
póștă1, póște, s.f. (reg.) 1. scândură groasă. 2. rama de lemn a ușii. 3. buștean, butuc mai lung din corpul unei plute, de care se leagă cu sârmă pluta următoare. Vezi definitia »
RÚBLĂ s. f. unitatea monetară a țărilor fostei U.R.S.S. (< rus. rubl) Vezi definitia »
PERNIȘOÁRĂ, pernișoare, s. f. (Pop.) Perniță (I 1). Pernă + suf. -ișoară. Vezi definitia »
zilișoáră (pop.) s. (., g.-d. art. zilișoárei; pl. zilișoáre Vezi definitia »
OXOSINTÉZĂ, oxosinteze, s. f. Procedeu industrial de obținere a aldehidelor prin tratarea olefinelor cu un amestec de hidrogen și carbon în prezența unui catalizator pe bază de cobalt. – Din fr. oxysynthèse. Vezi definitia »