SÂRMÁN, -Ă adj. v. sărman. Vezi definitia »

ARGHEZIÁN, -Ă, arghezieni, -e, adj. De Arghezi, al lui Arghezi, în maniera lui Arghezi.[Pr.: -zi-an] – Arghezi (n. pr.) + -ian. Vezi definitia »

TARTÁN s. n. 1. țesătură de lână sau bumbac, cadrilată, în Scoția. ◊ șal, pled din astfel de stofă. 2. material special din mastic sintetic elastic, pentru impermeabilizarea și mărirea rezistenței pistelor atletice și a terenurilor sportive la intemperii. (< fr. tartan) Vezi definitia »

HIPERPLÁN s. n. (mat.) ansamblu de puncte ale căror coordonate scalare, într-un spațiu vectorial de n dimensiuni, raportat la o origine fixă, verifică o relație de gradul întâi. (< fr. hyperplan) Vezi definitia »

caftán (caftáne), s. n. – 1. Manta de gală. Caftanul fastuos, din stofă albă țesută cu fir galben, cu blană la mîneci și la gît, era un cadou oficial de învestitură, pe care sultanul obișnuia să-l facă marelui vizir, domnitorilor din Moldova, Muntenia și Transilvania și hanului Crimeei. La rîndul lor, domnitorii dăruiau un caftan de altă culoare fiecărei persoane pe care o numeau în funcții publice, astfel încît noțiunea de caftan a ajuns să se confunde cu cea de numire sau acordare de titlu. – 2. Îndeletnicire sau funcție al cărei semn distinctiv era caftanul. – 3. Manta, mai ales aceea pe care o foloseau evreii moldoveni. – 4. Șal, broboadă pentru femei. – Mr. căftane. Tc. kaftan, din per. khaftân (Roesler 595; Șeineanu, II, 73; Lokotsch 774; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰαφτάνι, alb., sb., pol., bg., rus. kaftan. – Der. căftăni, vb. (a fi îmbrăcat cu caftan; a numi, a învesti într-o funcție); căftănie, s. f. (funcție, demnitate); caftangiu, s. m. (slujitor care se îngrijea de hainele domnitorului) din tc. kaftanci; caftanliu, s. m. (boier dintr-unul din primele ranguri), din tc. kaftanli. Vezi definitia »