CARÁT s.n. 1. Unitate de măsură a proporției de aur în aliaje, egală cu a 24-a parte din masa totală a aliajului. 2. Unitate de greutate pentru pietrele prețioase, egală cu 0,2053 g. 3. Fiecare din cele 24 de cote în care era divizată proprietatea unei nave, începând cu dreptul roman. ♦ Cotă de participare la o societate comercială. [Pl. -te. / < fr. carat, it. carato, cf. ar. qîrât – a douăzeci și patra parte]. Vezi definitia »

EXPROPRIÁT, -Ă, expropriați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a fost supusă exproprierii. [Pr.: --pri-at] – V. expropria. Vezi definitia »

BULÁT, bulate, s. n. Cuțit folosit în dogărie la prelucrarea cercurilor de lemn cu care se cercuiesc donițele. – Tc. bulat. Vezi definitia »

STATHUDERÁT s. n. demnitatea, funcția de stathuder. (< fr. stathoudérat) Vezi definitia »

SEMIARTIZANÁT s.n. Sistem de muncă industrială bazat în proporție de 50 la sută pe meseriași. [Pron. -mi-ar-. / et. incertă]. Vezi definitia »