LITOPÓN s. n. pigment alb, anorganic, din sulfat de bariu și sulfură de zinc, folosit în pictură, cosmetică etc. (< fr. lithopone) Vezi definitia »

farmazón (farmazóni), s. m. – Vrăjitor, vraci. – Mr. farmazón „înșelător”. Fr. franc-maçon „mason” (Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 242), prin intermediul ngr. φαρμασόνος „sacrilegiu” (Scriban), tc. farmasun, pol., rus. farmazon (Sanzewitsch 202). – Der. farmazoană, s. f. (vrăjitoare); farmazonie, s. f. (vrăjitorie). Sec. XVIII. Vezi definitia »

BUTÓN I. s. n. 1. piesă care, prin apăsare, transmite o comandă mecanică sau electrică. 2. fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mișcare circulară, excentric față de axa de rotație a acesteia, ca legătură de articulație într-un mecanism. 3. mică papulă, bubuliță de piele. II. s. m. 1. nasture mobil. ◊ capsă (1). 2. motiv decorativ, în relief, de forma unei proeminențe rotunjite. (< fr. bouton) Vezi definitia »

ACVILÓN s. n. Vânt de miazănoapte; crivăț. – Din fr. aquilon, lat. aquilo, -onis. Vezi definitia »

ALOFÓN s. n. (fon.) variantă a unui fonem, în funcție de context. (< fr. allophone) Vezi definitia »