ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. – Din fr. équestre, lat. equestris. Vezi definitia »

STABILOMÉTRU s. n. aparat pentru studiul caracteristicilor mecanice ale solurilor. (după fr. stabilimètre) Vezi definitia »

DECIMÉTRU I. s. m. unitate subdivizionară de măsură pentru lungime, a zecea parte dintr-un metru. II. s. n. riglă gradată, de zece centimetri. (< fr. décimètre) Vezi definitia »

SUPRAARBÍTRU s.m. Arbitru care urmează să hotărască într-o chestiune asupra căreia alți arbitri au păreri deosebite; superarbitru. [Pron. -pra-a-. / < supra- + arbitru, după fr. surarbitre]. Vezi definitia »

celebru, cunoscut, stiut. Vezi definitia »