Definita cuvantului supleant
SUPLEÁNT, -Ă I. s. m. f., adj. suplinitor. II. adj. mémbru ~ = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ (azi neuzitat). III. s. m. (în trecut) judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură. (< fr. suplléant)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu supleant
ciont1, cioántă, adj. (pop.) 1. cu o parte ruptă, tăiată; stropșit, mutilat, amputat; ciunt, ciung, bont, cionc, ciomp, scurt de coadă. 2. tocit în vârf sau pe margini; știrbit, ciobit. Vezi definitia »
PIPERMÉNT s.n. Băutură răcoritoare preparată din alcool și esență de mentă. [< engl. peppermint]. Vezi definitia »
taunt Vezi definitia »
REVIVISCÉNT, -Ă, reviviscenți, -te, adj. (Rar) Care poate reînvia sau reveni la viață. – Din fr. reviviscent. Vezi definitia »
DEPOLUÁNT, -Ă, depoluanți, -te, adj., s. m. și f. (Substanță, bacterie, procedeu) care servește la depoluare. [Pr.: -lu-ant] – Din fr. dépolluant. Vezi definitia »