Definita cuvantului supracorecție
SUPRACORÉCȚIE s. f. corecție aplicată în sisteme de transmisiune, care produce distorsionarea semnalului de ieșire în sens contrar distorsiunii sale inițiale. (după fr. surcorrection)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu supracorecție
ATRICHÍE s.f. (Med.) Lipsă (congenitală) a părului. [< fr. atrichie, cf. gr. a – fără, thrix – păr]. Vezi definitia »
IMPLÓZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis, fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. 2. (Lingv.) Prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator. – Din fr. implosion. Vezi definitia »
POTOPÉNIE, potopenii, s. f. (Rar) Calamitate, distrugere, prăpăd, urgie. – Din sl. potopljenije. Vezi definitia »
CONGLUTINÁȚIE, conglutinații, s. f. Conglutinare. [Var.: conglutinațiúne s. f.] – Din fr. conglutination, lat. conglutinatio, -onis. Vezi definitia »
SUBMÉDIE, submedii, s. f. Proporție de cifre mai mică decât media. – Sub1- + medie. Vezi definitia »