HOMEOMORFÍSM s. n. 1. (Mat.) Funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși. [Pr.: -me-o-. – Var.: omeomorfísm s. n.] – Din fr. homéomorphisme. Vezi definitia »

BIMETALÍSM s. n. Sistem monetar întemeiat pe un dublu etalon metalic. – Fr. bimétallisme. Vezi definitia »

ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul universului. – Fr. anthropocentrisme. Vezi definitia »

LIMFATÍSM s.n. Boală manifestată prin mărirea volumului organelor limfatice, prin paloare și lipsă de energie. [< fr. lymphatisme]. Vezi definitia »

aboliționísm s. n. 1. mișcare politică apărută la sfârșitul sec. XVIII în S.U.A., care susținea desființarea sclavajului. 2. curent de opinie care susține necesitatea abolirii unor relații sociale, a unui regim politic, unei pedepse. (< fr. abolitionnisme) Vezi definitia »