DICTATÓR s. m. 1. (în Roma antică) magistrat suprem, ales de senat pe termen de șase luni și investit cu putere absolută în vreme de război. 2. conducător de stat cu puteri discreționare. ◊ (fig.) om cu purtări autoritare. (< fr. dictateur, lat. dictator) Vezi definitia »

DEPĂRTĂTÓR, depărtătoare, s. n. Instrument chirurgical utilizat pentru îndepărtarea țesuturilor dintr-o plagă operatorie. – Depărta + suf. -ător. Vezi definitia »

VOIAJÓR, voiajori, s. m. 1. (Și adj.) Călător. 2. Reprezentant al unei firme particulare, care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori; comis-voiajor. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyageur. Vezi definitia »

BRĂDIȘÓR, brăzișori, s. m. 1. Brăduț. 2. Mică plantă erbacee cu frunze subțiri și ascuțite, asemănătoare cu cetina de brad (Lycopodium elago). [Pl. și: brădișori] – Din brad + suf. -ișor. Vezi definitia »

LANSATÓR, lansatoare, s. n. Dispozitiv folosit pentru lansarea bombelor, a rachetelor sau a torpilelor. – Lansa + suf. -tor. Vezi definitia »