CONCITÁȚIE s.f. (Liv.) 1. Excitare. 2. Răscoală, tulburare, neliniște. [< lat. concitatio]. Vezi definitia »

ONTOGENÍE s.f. (Biol.) Evoluția unei ființe, începând de la embrion și până la stadiul de adult. ♦ Ramură a biologiei care studiază această evoluție. [Gen. -iei. / < fr. ontogénie]. Vezi definitia »

OFSETIPÍE s.f. (Poligr.) Tipar ofset. [Gen -iei. / < fr. offsettypie]. Vezi definitia »

GARDÉNIE, gardenii, s. f. Gen de plante lemnoase tropicale și subtropicale, cu frunze verzi persistente, cu flori mari, albe, cu miros plăcut, care se cultivă și la noi ca plante decorative (Gardenia). – Din fr. gardénia. Vezi definitia »

BRÁNHIE, branhii, s. f. Organ extern de respirație al unor animale acvatice (pești, raci etc.). – Fr. branchies (lat. lit. branchiae). Vezi definitia »