CROMOGÉN, -Ă adj. Cromatogen. [< fr. chromogène]. Vezi definitia »

AZOBENZÉN s. n. substanță care conține în moleculă doi radicali fenil legați prin gruparea azo. (< fr. azobenzène) Vezi definitia »

IZOCHIMÉN, -Ă I. adj. cu egală temperatură medie de iarnă. II. s. f. linie care unește punctele terestre cu aceeași temperatură medie în timpul iernii. (< fr. isochimène) Vezi definitia »

FUMIGÉN, -Ă, fumigeni, -e, adj. (Chim.; despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. – Din fr. fumigène. Vezi definitia »

FUZÉN, fuzene, s. n. Component al cărbunilor, fragil, negru, mătăsos, care reprezintă fragmente de substanță vegetală. – Din fr. fusain. Vezi definitia »