LÓGGIA s.f. 1. Încăpere sau galerie la etajul unei clădiri, deschisă spre exterior prin intermediul unei coloane. ♦ Balcon mărginit de panouri pline sau traforate, care împiedică pătrunderea directă a soarelui. 2. Serie celebră de 52 de fresce pictate de Rafael într-o galerie a Vaticanului. [Pron. -gi-a-, var. logie s.f., gen. -iei. / < it. loggia]. Vezi definitia »

BRIA, Ion ( 1929-2002, n. Telega, jud. Prahova), teolog român. Prof. univ. la București. Preocupat de teologia sistematică și raportul dintre credință, cultură și spiritualitate („Dicționar de teologie ortodoxă”, „Destinul ortodoxiei”, „Credința pe care o mărturisim”). Vezi definitia »

șughiá, șughiéz, vb. I (reg.; despre bucăți de lemn, de piele) a subția. Vezi definitia »

BRAIA, Mia (Maria) (n. 1912, București), cîntăreață română de muzică ușoară și romanțe. A compus romanțe de mare popularitate („Vioara”, „De ți-ar spune poarta ta”). Vezi definitia »

împociá vb. I (înv.; despre un loc) a bate poci (țăruși), ca semn că este oprit să treci sau să calci pe un loc. Vezi definitia »