HIPOCÍCLU s. n. cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc cu bază fix. (< fr. hypocycle) Vezi definitia »

MOTOCÍCLU, motocicluri, s. n. 1. Autovehicul cu trei roți (mai rar, cu două) care are ghidonul fixat pe roata directoare din față. 2. (Înv.) Motocicletă. – Din fr. motocycle. Vezi definitia »

a zbârli sparanghelu’ / toroipanul expr. (pop.) a avea o erecție. Vezi definitia »

teflu, tefle s. n. gură. Vezi definitia »

COLONTÍTLU s. n. rând tipărit deasupra textului unei pagini, cu numele autorului cărții, titlul capitolului etc. (după germ. Kolumnentitel) Vezi definitia »