VALORÁȚIE s. f. procedeu artistic prin care se poate da, în pictură, iluzia celor trei dimensiuni ale obiectelor, a distanței dintre ochi și obiecte și a reliefului acestora. (după fr. valorisation) Vezi definitia »

PALINOLOGÍE s.f. Disciplină biologică având ca obiect studiul polenului și al sporilor. [Gen. -iei. / < fr. palynologie, cf. gr. palyno – a risipi, logos – știință]. Vezi definitia »

ANTROPILORECTOMÍE s. f. rezecție a antrului piloric, în caz de ulcer al acestei regiuni. (< fr. antropylorectomie) Vezi definitia »

CLOROPENÍE s.f. (Med.) Lipsă a clorului din organism, care apare după vărsături repetate, diaree etc. [Gen. -iei. / < fr. chloropénie]. Vezi definitia »

PERCÚȚIE s. f. 1. metodă de explorare clinică care permite diagnosticarea după sunetul rezultat prin lovirea înceată și repetată a regiunii examinate. 2. lovire, ciocnire, izbire. ♦ instrument de ~ = instrument muzical care emite sunete prin lovirea unei membrane, lame etc. ◊ grupă din orchestră din astfel de instrumente. 3. lovire de către percutor a capsei unui cartuș, a unui focos. (după fr. percussion, lat. percussio) Vezi definitia »