CLON s.n. (Biol.) Ansamblu de indivizi (bacterii, celule, virusuri, plante) care provin dintr-un individ unic. [Var. clonă s.f. / < fr. clone, cf. gr. klon – vlăstar]. Vezi definitia »

TIRFÓN s.n. Șurub de oțel cu pasul mare, tăiat în spirală, având capul jumătate rotund, continuat cu o prismă pătrată, care se folosește la fixarea șinelor de cale ferată pe traverse. [< fr. tirefond]. Vezi definitia »

DÍMON s. m. v. demon. Vezi definitia »

hitión (hitioánă), adj. – Slab, uscățiv. – Der. hiteo(a)n, vition. Mag. hitvany (DAR). Vezi definitia »

CASETOFÓN, casetofoane, s. n. Magnetofon (portabil) cu benzi magnetice introduse în casete. – Din casetă (după magnetofon, microfon, gramofon etc.). Vezi definitia »