BORANGÍC, borangicuri, s. n. 1. Fir depănat de pe gogoșile viermilor-de-mătase. ♦ Țesătură făcută din acest fir. 2. (La pl.) Diferite feluri de țesături de borangic (1). [Var.: burangíc s. n.] – Tc. bürüncük. Vezi definitia »

HÁRNIC, -Ă, harnici, -ce, adj. Care muncește mult și cu râvnă, care lucrează iute și cu spor; vrednic, muncitor, activ, sârguincios, sârguitor. ♦ (Pop.) Capabil, destoinic. – Din sl. *harĩnŭ. Vezi definitia »

BENZÉNIC, -Ă adj. care conține benzen. (< fr. benzénique) Vezi definitia »

HIDROTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la hidrotehnică. [< fr. hydrotechnique]. Vezi definitia »

spovédnic, spovédnici, s.m. (înv.) 1. duhovnic. 2. persoană care se spovedește. Vezi definitia »