TAXIDERMÍE s. f. Arta împăierii animalelor în vederea expunerii lor în muzeele de științe ale naturii. – Din fr. taxidermie. Vezi definitia »

ORTOPEDÍE s. f. ramură a chirurgiei care studiază tratamentul bolilor și deformațiilor sistemului osos. (< fr. orthopédie, germ. Orthopëdie) Vezi definitia »

AUTOHEMOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament constând din injectarea unei cantități mici de sânge provenit de la același individ. [Gen. -iei. / < fr. autohémothérapie, cf. gr. autos – însuși, haima – sânge, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

HIPERSECRÉȚIE, hipersecreții, s. f. Secreție exagerată a unei glande. – Din fr. hypersécrétion. Vezi definitia »

MICROFTALMÍE s.f. Anomalie congenitală constând din micșorarea unuia sau ambilor ochi. [< fr. microphtalmie, cf. gr. mikros – mic, ophthalmos – ochi]. Vezi definitia »