MARXÍSM s. n. Doctrină filozofică, socială și economică întemeiată de K. Marx și F. Engels; teoria și practica comunismului științific. – Din fr. marxisme, rus. marksizm. Vezi definitia »

CHIMIOTACTÍSM s. n. chemotactism. (< fr. chemiotactisme) Vezi definitia »

BIGOTÍSM s. n. Caracter și atitudine de bigot. – Fr. bigotisme. Vezi definitia »

AUTOMATÍSM (‹ fr. {i}) s. n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. 2. (FIZIOL.; PSIH.) Înlănțuire de reacții reflexe care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori (ex. a. medular). A. pot fi componente ale diferitelor deprinderi (ex. ale mersului, ale scrisului). 3. (ARTA) Modalitate de creație a suprarealiștilor, în care opera este realizată prin mișcarea automată a mîinii. Vezi definitia »

UNIVERSALÍSM s.n. 1. Caracterul, însușirea a ceea ce este universal; multilateralitate în cunoștințe; universalitate. 2. (Fil.) Denumire dată teoriilor care afirmă existența unei realități ca un tot unic, universal. 3. Direcție idealistă care promovează ideea unei morale unice, general-umane, în cadrul societății. [Cf. fr. universalisme]. Vezi definitia »