FILOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modelului în care ni s-au transmis și al autenticității, precum și cu editarea lor. [Gen. -iei. / < fr. philologie, cf. gr. philos – prieten, logos – vorbire]. Vezi definitia »

HEMATOFOBÍE s. f. frică patologică de sânge; hemofobie. (< fr. hématophobie) Vezi definitia »

ZORALÍE (dans, v. zoralia) s.f., pl. zoralíi Vezi definitia »

DEFINÍȚIE s.f. 1. Operație logică prin care se arată conținutul unei noțiuni, enunțându-se notele ei esențiale sau adesea indicându-se genul proxim și diferența specifică; propoziție prin care se exprimă această determinare. ◊ Prin definiție = prin însăși natura lucrurilor. 2. Procedeu conceptual servind la introducerea unui simbol nou într-un limbaj formalizat sau la specificarea semnificației unei expresii. [Gen. -iei, var. definițiune s.f. / cf. fr. définition, it. definizione, lat. definitio]. Vezi definitia »

STEREOGNOZÍE s. f. facultatea de a identifica obiectele prin simțul tactil, pe baza proprietăților fizice ale acestora. (< fr. stéréognosie) Vezi definitia »