GRÍLĂ s.f. 1. Panou de vergele de metal sau de lemn care se așază la o deschidere (ușă, fereastră, vitrină etc.) 2. (Fiz.) Electrod în formă de grătar, intercalat între anodul și catodul unei poliode; grătar. 3. Obstacol la o fortificație făcut într-un gard de vergele de oțel. ♦ Grătar din bare de oțel care închide tuburile de ventilație ale unei cazemate. ♦ Aparat de ochire a obiectivelor aeriene. 4. (Cib.) Dispozitiv pentru cifrarea și descifrarea mesajelor, a caracterelor alfanumerice. [< fr. grille]. Vezi definitia »

BUCOÁVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. gener. carte veche tipărită cu litere chirilice. – Din sl. azŭbukovĩno. Vezi definitia »

boárfă (boárfe), s. f. – Pește mic de rîu, dintr-o specie nedeterminată. Săs. buerwan ‹ germ. Barbe, după Lacea, Dacor., III, 478; Iordan, BF, II, 192, îl identifică cu boarfe „cîrpe”. Vezi definitia »

PARTÍTĂ s.f. (Muz.) Veche denumire dată suitei. [< it. partita]. Vezi definitia »

șvițeráncă s.f. (înv.) elvețiană. Vezi definitia »