sofagíu, sofagíi, s.m. (înv.) slujbaș la curtea domnească, care avea grijă de divanuri și sofale (în epoca fanariotă). Vezi definitia »

DUHLÍU, -ÍE, duhlii, adj.(Rar) Glumeț, hazliu, spiritual. – Duh + suf. -liu (după chef – chefliu, haz – hazliu). Vezi definitia »

VINEȚÍU, -ÍE, vineții, adj. Care bate în vânăt, cu reflexe vinete. ♦ (Substantivat, n.) Culoarea vânătă; vânăt. ♦ (Substantivat, f.; reg.) Albastrul cerului; p. ext. văzduh. – Vânăt + suf. -iu. Vezi definitia »

MUCILÁGIU s. n. 1. substanță vâscoasă din celulele unor plante. 2. material cleios din degradarea compușilor celulosei din pasta de hârtie sub acțiunea unor ciuperci și bacterii. 3. medicament de consistența gelatinei, obținut prin acțiunea apei asupra gumelor sau a substanțelor vegetale mucilaginoase. (< fr. mucilage, lat. mucilago) Vezi definitia »

ECHINÓCȚIU, echinocții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. [Var.: echinóx, echinoxuri s. n.] – Din lat. aequinoctium, fr. équinoxe. Vezi definitia »