Definita cuvantului tenor
TENÓR s. m. 1. vocea bărbătească cu registrul cel mai înalt; cântăreț cu o astfel de voce. ◊ (p. ext.) instrument de suflat cu registru corespunzător vocii unui tenor. 2. (în muzica polifonică) voce între alto și bas. 3. (acc. ténor) melodia de bază, vocea principală în repertoriul gregorian (sec. XII-XVI). (< fr. ténor, it. tenore)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tenor
CONTRIBUITÓR s. m. acționar care contribuie la plata datoriilor în caz de lichidare a societății. (< contribui + -tor) Vezi definitia »
STAVROFÓR, stavrofori, s. m. Preot sau arhimandrit (în Biserica ortodoxă) care poartă, ca distincție ecleziastică, o cruce (de aur) pe piept. – Din ngr. stavrofóros. Vezi definitia »
SECUNDIFLÓR, -Ă adj. cu florile întoarse în aceeași parte. (< lat. secundiflorus, fr. secondiflore) Vezi definitia »
OCUPATÓR, -OÁRE, ocupatori, -oare, s. m. și f. (Neobișnuit) Ocupant. – Ocupa + suf. -tor. Vezi definitia »
PLĂSMUITÓR, -OÁRE, plăsmuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care plăsmuiește; creator, făuritor. 2. Inventator, născocitor. 3. Falsificator. [Pr.: -mu-i-. – Var.: plăzmuitór, -oáre s. m. și f.] – Plăsmui + suf. -tor. Vezi definitia »