CONTINGÉNȚĂ s.f. Starea a ceea ce este contingent; atingere, raport, legătură exterioară. [Cf. it. contingenza, fr. contingence]. Vezi definitia »

PALMÚRĂ s. f. pieliță care unește degetele unor vertebrate acvatice. (< fr. palmure) Vezi definitia »

PÂRÂTÚRĂ, pârâturi, s. f. (Înv.) Pâră (1); acuzație, învinuire. – Pârî + suf. -tură. Vezi definitia »

LÍȚĂ s.f. Conductor electric format dintr-un grup de fire metalice subțiri, înfășurate împreună în același sens. [< germ. Litze]. Vezi definitia »

părăleálă, părăléli, s.f. (reg. Și fam.) jecmăneală de parale. Vezi definitia »