REVERBEROMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea timpului de reverberație. [< fr. réverbéromètre]. Vezi definitia »

MĂIÉSTRU, MĂIÁSTRĂ, măieștri, măiestre, adj. 1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios. ♦ Măiestrit (1). 2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale. ♦ P. ext. Ca din basme; minunat; fermecat. [Pr.: mă-ies-] – Lat. magister. Vezi definitia »

FLUOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea debitelor de fluide în curgere. [Pron. flu-o-. / < fr. fluomètre]. Vezi definitia »

REFLECTOMÉTRU s.n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea calității luciului suprafeței corpurilor. [< fr. reflectomètre, cf. lat. reflectere – a întoarce, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

-HÍDRU elem. hidr(o)1-. Vezi definitia »